Cu vîrsta crește și necesitatea în cantitatea totală de proteină consumată, grăsimi și glucide, dar prin recalcul la 1 kg masei corporale – această necesitate permanent se află în descreștere.
Corelația ăntre proteine, grăsimi și glucide în alimentașia sugarilor trebuie să constituie 1:2:5 sau 1:2:4, pentru copii de vărstă mică și preșcolară 1:1:3, de vîrstă școlară – 1:1:4.
Din componentele principale ale hranei cea ami importantă pentru organismul copilului este proteina, deoarece anume proteina constituie element de structură de bază ai tuturorcelulelor și țesuturilor, cu participarea proteinelor se petrec toate funcțiile din organism. Acest component nu poate fi înlocuit cu nici un alt element din hrană. Funcția de bază ale proteinelor o constituie furnizarea în organism a cantității necesare de aminoacizi esenșiali și a azotului nespecific, care la fel se conține în aminoacizi esențiali. Valoarea energetică a proteinelor nu este mare – din contul consumului proteinelor trebuie să se acopere 13-15% din rația zilnică. Proteinele din alimente sunt cheltuite de către organismpentru efectuarea proceselor plastice, mai ales pentru organisme tinere. Proteinele intră în componența unor hormoni și enzime, efectuînd funcția catalitică. În absența cantității necesare de proteine, organismul nu poate utiliza cu folos toate vitaminele, substanțele mineratle, care intră în componența sistemelor enzimatice.
Insufucienșța proteică duce la scăderea masei corporale, reținerea în creștere, mai ales a oaselor; excesul proteinelor în alimentația copiilor la fel nu este rațional, deoarece duce la reținerea în creștere, absența poftei de mîncare, apariția stărilor de depresie. Sin cantitatea totală de proteine, mai mult de 50% trebuie să constituie cele de origine animală, care sunt esențiale și ușor asimilabile de către organismul copiilor.
Toți aminoacizii necesari – gistidina, izoleucina, leucina, metionina, cenilalanina, treonina, valina, triptofanul, iar pentru sugari cistina și tirozina, care în primele săptămîni de viață nu se sintetizează de către organismul copilului și trebuie să pătrundă în organism cu hrana. În cazul dificitei lizinei în hrana copilului se încetinește creșterea, deficita triptofanului – scade sinteza gematinei, insuficiența metioninei duce la dereglasea schimbului glucidic.
Destul de brusc influenșa negativă a deficitului unor din aminoacizi se observă la copii în vîrsta de pînă la 3 ani.
Unele cerințe mai dure asupra calității proteinelor se atribuie pentru copii cu vîrsta de pînă la un an, deoarece în legătura cu dezvolarea insuficientă a aparatului gastro-intestinal, funcționarea incompletă a sistemelor fermentative, copilul poate asimila numai fracțiile ușor asimilabile ale proteinelor. Proteinele zeruluipot fi asimilabile fără prelucrarea lor preventivă de către fermenți proteolitici.
Pentru asimilarea fracției cazeinice ale proteinelor este nevoie de un efort mai mare a sistemelor enzimatice și digestive, deoarece cazeina din lapte de vacă sub acțiunea cheagului formează un coagul dens, care este asimilabil mau greu de către fermenții tractului gastro-intestinal a sugarilor (cazeina laptelui matern formează un coagul moale cu fulgi mai mici ca mărime, ceea ce asigură asimilarea mai ușoară). Corelația mai mult dorită între proteinele serice și cazeină în componentul proteic din hrana copiilor pînă la 1 an este de 60:40 (ca în lapte matern).
